Mediul

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Emisiile principalilor poluanţi au scăzut în general, mai ales după 1989 în urma transformărilor economice înregistrate. Reducerea pe scară largă a producţiei din principale zone industriale şi închiderea multor instalaţii poluatoare, au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mulţi poluanţi, în perioada 1989-2000. Totuşi, multe zone sunt încă puternic poluate industrial şi se impune în continuare, luarea măsurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
Activităţile economice prezente pe raza comunei Vătava, nu au avut efecte negative semnificative asupra poluări atmosferei.

 

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Zona critică este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, economiei şi capitalului natural al ţării. Având în vedere faptul că pe raza comunei Vătava nu există poluatori economici mari, care ar pune în pericol apele de suprafaţă sau subterane nu există zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane.

 

Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.
Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimică, eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren, depozitarea incorectă a deşeurilor industriale şi menajere.
Nu au fost identificate în comuna Vătava zone critice sub aspectul deteriorării solulurilor.


Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Acţiunile întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor sunt următoarele:
♦ Inventarierea terenurilor degradate şi stabilirea cauzei degradării.
♦ Stabilirea sistemelor de lucrări ale solurilor, structura culturilor şi fertilizarea, lucrări specifice procesului de conservare si ameliorare a fertilităţii solurilor.
♦ Continuarea lucrărilor de imbunătăţiri funciare menite să inlăture cauzele degradării cum ar fi: eroziunea, excesul de umiditate, alunecările de teren şi inundaţiile.
♦ Lucrări de imbunătăţiri funciare.


Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin:
♦ exploatarea necorespunzătoare;
♦ utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi produselor fitosanitare, aceeasta incluzând atât elementul cantitativ cât şi cel calitativ;
♦ efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate, neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului;
♦ calamităţi naturale.

 

Deşeuri

O problemă importantă în ce priveşte mediul şi protecţia acestuia este reprezentată de prezenţa şi gestionarea deşeurilor menajere şi din producţie: colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare.
Deşeurile rurale diferă de deşeurile urbane prin compoziţie şi cantitate. Deşeurile generate în localităţile rurale nu au făcut până acum obiectul statisticii deşeurilor în România, deoarece sunt greu de urmărit în condiţiile inexistentei în comune şi sate a serviciilor publice de salubritate. Cantităţile de deşeuri rurale pot fi doar evaluate şi aproximate. Din literatura română de specialitate şi din unele studii efectuate rezultă ca în ţara noastră indicele de producere a deşeurilor rurale este de aproximativ 0,3 kg/loc.zi. Astfel, se poate estima ca anual se produc în medie 1 milion tone deşeuri menajere de la o populaţie rurală de 10 milioane locuitori.
În comuna Vătava colectarea deşeurilor menajere se desfăşoară în sistem centralizat, dar aceasta nu este selectivă.
Comuna Vătava face parte din „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT MUREŞ", persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, care are ca scop implementarea Proiectului „Sistem Integrat de Gestiune a Deşeurilor la nivelul judeţului Mureş", precum şi a şi a unificării gestiunii serviciilor de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor.