Relieful şi vegetaţia

Relieful. Partea nordică este dominată de formaţiuni muntoase aparţinând Munţilor Călimani (partea sud - vestică a acestora). Privind din Vătava, se pot individualiza trei vârfuri importante:
♦ Poiana Tomii (1.469 m);
♦ Vătăviţa;
♦ Vătava, puţin sud - est de Vătăviţa. A dat numele satului Vătava (înainte Râpa de Sus).
Spre est se înşiră culmi muntoase de talie mică, unele ajungând până la Valea Bistrei.
Coborând spre sud, se află dealurile înalte acoperite cu păduri, păşuni şi fâneţe: Cetăţele, Târnicioare, Branişte (enumerate de la nord la sud), înspre judeţul Bistriţa - Năsăud, partea dreaptă a Văii Râpii; Podireu, Dealul Bontii, Dealul Dosului, Dealul Mâncelului, în stânga Văii Râpii.
Satul Vătava este aşezat în depresiunea dintre dealuri de înălţime medie: Cetate la nord; Dealul Pomilor, Poeniţa şi Saca la vest; Cărpiniş, Colibi, Laz şi Dealul Morii la est.
În partea nord - estică a teritoriului se găsesc dealurile înalte Cânepele, Runcu, Săcătură, Cărbunari, Bercina, Creţoaia.
 

Ape. Valea Râpii (pârâul Râpa) izvorăşte de la baza Poienii Tomii din zona Creang. Curge spre sud, străbătând cătunul Herţa, satul Vătava, satul Râpa de Jos, se varsă în Mureş în localitatea Văleni, la aproximativ 12 km. Afluenţi: Valea Pâraielor, Valea Laţî, Saca (pe dreapta), Valea Roginii, Pârâul Colibilor (pe stânga).
Pârâul Căpălna se află la vest, făcând hotarul cu comuna Monor (sat Gledin), este unul din pâraiele de origine a râului Luţ.
Valea Dumbrăvii izvorăşte pe teritoriul Vătăvii, fiind la început pârâul Arini, devine pârâul Hânţoaia şi mai departe Valea Dumbrăvii care se varsă în Mureş la Maioreşti.
Pârâul Cuejdel. Situat la estul teritoriului, izvorăşte sub culmea Tătaru, are cel mai mare debit având numeroşi afluenţi: Valea Dosului, pârâul Dracului, pârâul Păşcanilor, Cuejdelul Mic (enumerate de la vest la est).
Pârâul Agriş. La vestul satului Rîpa de Jos, izvorăşte pe teritoriul satului Vătava, se varsă în Mureş la vest de Vălenii de Mureş. Are ca afluent Pârâul Brusturi.
Numeroasele izvoare aflate în zona nordică a teritoriului au făcut posibilă aprovizionarea cu apă a celor trei sate.